Dominique Histoire


Singura, rara ocazie. Stia ce va face. I se deschise brusc, apetitul pentru lectura. Dar nu de orice fel. Ii era dor sa o citeasca. Stia ca nu i va da voie. Nu pana ce nu termina. Se simtea la fel ca in adolescenta, atunci cand se furisa sus, citindu-i pe apucate, cate un fragment de viata. Isi incalta "ursuletii". Erau atat de moi si pufosi. Din frigider, lua o sticla cu bere. Stia ca acolo nu va gasi strop de alcool. Tarsaind molatec picioarele, urca. Patrunse in alcovul primitor, de parca abia il descoperea. Izul fin de tutun, amestecat cu adieri de iasomie si gust de lemn vechi si file ingalbenite. Sofaua. Acel dezmat biscisnic, plin de perne, pastra forma celei ce meditase inaintea ei. Seara aprinse veioza, copie fidela a unei lampi rustice. Privea in sus. Tavanul era brazdat de praf de stele. O parte reale, celelalte iluzii. Ii placuse intotdeauna amestecul, definea stapana. Melange in toate posibile. Pe birou, intr-o dezordine ordonata, zari ce cauta. Pagini scrise la masina, altele umplute cu slova i pe care i-a adorat-o mereu. Drept papier, folosea scrumiera de rubin. Ii placea sa o numeasca "cimitirul ideilor". Cu fiece tigara fumata, inca o frantura de "ceva", prindea contur, sfarsind pe colile de scris. Voia muzica. Stia ca gaseste melodia potrivita, curioasa sa prinda primele acorduri, pentru a intui subiectul celor scrise. Ceva ii atrase atentia...

No comments:

Post a Comment